Analiza macroeconomică a condițiilor locative și a infrastructurii utilitare în România, pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru anul curent, relevă o serie de provocări majore în ceea ce privește calitatea locuirii, discrepanțele între mediul urban și rural și evoluția construcțiilor de locuințe.
Accesul la utilități și infrastructură
În anul 2023, ponderea gospodăriilor dotate cu baie sau duș la nivel național a fost de 84,6%, iar ponderea celor dotate cu grup sanitar a fost de 83,3%. Totuși, există diferențe semnificative între mediul urban și cel rural. În mediul rural, doar 69,7% dintre gospodării beneficiază de baie sau duș în interiorul locuinței, iar 67,3% dispun de grup sanitar, ceea ce reflectă o infrastructură slab dezvoltată în multe zone rurale. Această diferențiere între mediul urban și rural este determinată în principal de accesul inegal la rețelele publice de alimentare cu apă și canalizare.
La nivel național, gospodăriile din mediul rural unde capul de gospodărie este angajat au acces la aceste utilități într-o măsură mai mare decât celelalte, reflectând o corelație între nivelul veniturilor și accesul la infrastructura de bază. De exemplu, 86,2% dintre gospodăriile cu cap de gospodărie angajat dispun de baie sau duș, iar 84,1% au grup sanitar, ceea ce arată că nivelul economic joacă un rol determinant în accesul la utilități.
Calitatea locuirii
O problemă importantă evidențiată de raportul INS este legată de calitatea locuirii, cu 11,5% dintre gospodării raportând una sau mai multe probleme grave privind locuința. Printre cele mai frecvente probleme se numără deteriorarea pereților, podelelor sau ferestrelor (51,6% dintre gospodăriile care se confruntă cu astfel de probleme), lipsa luminii naturale (44,1%) și igrasia (35,7%).
Aceste deficiențe sunt mai pronunțate în mediul rural, unde locuințele sunt în mare parte case individuale. În contrast, gospodăriile din mediul urban raportează, în principal, probleme legate de lipsa luminii naturale (62,4%) și de deteriorarea elementelor structurale (32,4%). Această distribuție a problemelor locative sugerează o nevoie de investiții în reabilitarea locuințelor, în special în mediul rural, unde calitatea construcțiilor este mai scăzută.
Probleme de mediu și siguranță
În plus față de condițiile locative, gospodăriile din România sunt afectate de factori externi de mediu care degradează calitatea vieții. În mediul urban, zgomotul provocat de trafic afectează 17,5% dintre gospodării, iar poluarea aerului este o problemă pentru 14,9% dintre gospodării. În mediul rural, deși aceste probleme sunt mai puțin frecvente, zgomotul de trafic (8,9%) și poluarea aerului (7,3%) rămân preocupări majore.
Acești factori indică o urbanizare accelerată și o creștere a activităților industriale și de transport, care afectează calitatea mediului în zonele urbane, cu impact negativ asupra sănătății populației și a confortului locativ.
Evoluția construcțiilor de locuințe
La nivel macroeconomic, datele arată o scădere semnificativă a numărului de locuințe finalizate în anul 2024 față de anul 2023. În primul semestru al anului 2024 au fost date în folosință 25.936 de locuințe, o scădere de 6.141 de unități comparativ cu aceeași perioadă din anul 2023. Această reducere reflectă o posibilă încetinire a sectorului construcțiilor și a investițiilor private, în contextul economic actual.
La nivel regional, scăderea numărului de locuințe este generalizată în toate regiunile de dezvoltare. București-Ilfov a înregistrat cea mai mare scădere, cu 2.193 de locuințe mai puține, urmat de regiunea Sud-Est (-1.494), Centru (-926) și Nord-Est (-779). În Sud-Muntenia, scăderea a fost de 370 de unități, un indicator al încetinirii ritmului de dezvoltare rezidențială în această regiune.
Tipologia locuințelor și regimul de proprietate
În ceea ce privește tipologia locuințelor, 94,9% dintre gospodăriile din România ocupă locuințele în calitate de proprietari, un procent semnificativ și stabil în timp, reflectând cultura puternică de deținere a locuințelor. Această tendință este mai pronunțată în mediul rural, unde 96,5% dintre gospodării sunt proprietari, comparativ cu 91,5% în mediul urban.
Pe tipologii de locuințe, mai mult de 58,4% dintre gospodării trăiesc în locuințe individuale separate, această pondere fiind influențată semnificativ de mediul rural, unde 97,1% dintre locuințe sunt case individuale. În mediul urban, predomină apartamentele din blocuri (72,8%), ceea ce evidențiază diferențele majore între cele două medii de rezidență în ceea ce privește stilul de viață și structura locuințelor.
Concluzii la nivel macroeconomic
- Accesul inegal la utilități în mediul rural continuă să fie o provocare majoră, cu o infrastructură insuficient dezvoltată în multe zone. Acest aspect are un impact direct asupra calității vieții și asupra capacității gospodăriilor de a beneficia de facilități moderne.
- Calitatea locuirii rămâne o problemă importantă, în special în zonele rurale, unde problemele legate de deteriorarea locuințelor și igrasie sunt mai frecvente. În mediul urban, gospodăriile se confruntă cu factori externi precum zgomotul și poluarea, care afectează confortul locativ.
- Sectorul construcțiilor se confruntă cu o scădere generalizată a activității, ceea ce sugerează o încetinire a investițiilor în locuințe noi, un factor ce ar putea avea implicații asupra ofertei de locuințe și asupra prețurilor imobiliare.
- Regimul de proprietate reflectă o tendință stabilă de deținere a locuințelor, cu o preferință puternică pentru locuințele individuale în mediul rural și pentru apartamente în mediul urban.
Aceste date evidențiază provocările și oportunitățile de dezvoltare a infrastructurii și de îmbunătățire a condițiilor de locuire, subliniind necesitatea unor politici publice concentrate pe reducerea disparităților regionale și pe creșterea investițiilor în locuințe și servicii publice, în special în mediul rural.
